Bezele cu cremă de cacao

Yummi!! 

BEZELE CU CREMĂ DE CACAO 

 
6 ouă

400 g zahăr tos

300 g zahăr pudră

1 pachet unt

4 linguri cacao
 

Se separă albuşurile de gălbenuş. Într-o crăticioară se freacă bine gălbenuşurile cu zahărul pudră, apoi se adaugă cacaoa, se freacă în continuare, se adaugă 2-4 linguri de apă şi după ce se omogenizează se pune pe foc (în bain-marie sau pe o sită, pe foc mic - în nici un caz pe foc mare sau mediu). Se lasă crema câteva minute pe foc, până începe să fiarbă, apoi se dă deoparte la răcit. Când e complet răcită, se amestecă împreună cu untul (ţinut la temperatura camerei, pentru a se freca bine), punând câte o lingură din cremă în castronul cu unt şi frecând cu o lingură de lemn până se încorporează. Când e gata, se pune la frigider.

 

 Albuşurile se bat spumă cu mixerul, la viteză mare. Când s-au ridicat se adaugă zahărul, puţin câte puţin, până se încorporează tot.  

 

 În două tăvi, pe hârtie de copt, se aşează bezelele.  

 

Se dau la cuptor la foc foarte mic, cu uşa cuptorului întredeschisă la mijloc, sau chiar deschisă.

 

Se verifică mereu, să nu se ardă. Sunt gata când s-au întărit. Se lipesc câte două cu cremă de cacao.

 

Iaurt cu fructe şi cereale

IAURT CU FRUCTE ŞI CEREALE

Iaurt - cât vreţi, de preferat Cedra (din lapte de oaie şi bivoliţă) şi Campina. 

Fructe proaspete - mere, banane, kiwi, piersici din compot (iarna) plus caise, piersici vara

Fructe uscate - caise, stafide, nuci

Cereale - grâu, secară, orz, ovăz (fulgi)  

Fructele proaspete se taie bucăţi ori felii, nucile se mărunţesc, migdalele se zdrobesc, apoi se amestecă toate ingredientele cu iaurtul. 

 

Cine vrea fără miere, îl pune pe masă aşa. 

 

Cu miere e şi mai bun! 

 

Ideal pentru Sunday Brunch!

Pâine cu fructe

PÂINE CU FRUCTE 

3 mere, 500 g făină, 80g zahăr, 3 ouă, 1 plic praf de copt, 1 linguriţă anason măcinat, 1 linguriţă cardamom măcinat, 1 linguriţă scorţişoară, 50 g stafide aurii, 50 g stafide brune, 50 g caise uscate, 50 g migdale, 50 g alune de pădure, 50 g fistic. 

 

Se taie felii subţiri caisele uscate şi se pun împreună cu stafidele într-un bol mic. Peste ele se toarnă rom şi se lasă să se înmoaie 2-3 ore. Migdalele, alunele şi fisticul se zdrobesc uşor (migdalele primele). 

  

Se curăţă merele şi se rad pe răzătoarea mică. Se adaugă făina amestecată cu praf de copt, zahărul, mirodeniile şi gălbenuşurile de ou şi se omogenizează. Albuşurile se bat cu mixerul apoi se încorporează în aluat. La sfârşit se adaugă stafidele şi caisele, stoarse de rom. Compoziţia se repartizează în 2 forme de chec  şi se coace la cuptorul încălzit în prealabil, circa 30 de minute. 

  

Pâinea se înţeapă uşor cu o scobitoare înainte de a fi scoasă din cuptor, pentru a fi siguri că e coaptă. 

 

 Reţeta poate fi modificată în funcţie de ce ingrediente aveţi în casă: alunele, migdalele şi fisticul pot fi înlocuite cu nucă, la fel şi condimentele: în loc de anason şi cardamom se poate pune scorţişoară mai multă, mai ales când alegeţi varianta cu nucă. 

  

Pâine cu usturoi

PÂINE CU USTUROI 

Două căpăţâni de usturoi, 2-3 lămâi, ulei de măsline, unt, pâine.

 

Căţeii de usturoi se zdrobesc într-un mojar, se freacă bine cu 1-2 linguriţe ulei de măsline, se transferă într-un bol unde se adaugă sucul stors de la 2-3 lămâi. Pâinea se prăjeşte puţin, se unge cu unt imediat, apoi se pune pe ea mujdei.

 

Recomandări: mai ales în sezon de viroze:-) Contraindicaţii: cine are o sensibilitate a vezicii biliare, mai bine mai puţin...

Pâine de casă

Cea mai bună e la cuptor! Coca frământată cum făceau bunicile noastre, pâinea coaptă în cuptor, în forme. Pentru cei care nu se încumetă, varianta mai la îndemână e pâinea coaptă în maşina de pâine. Durează cam 10 minute pregătirea, şi până la 4 ore coacerea (depinde de reţeta aleasă).  

PÂINE INTEGRALĂ

900 g făină (între care 200 g albă, 200 g de orz, 200 g făină integrală de grâu)

600 ml lichid (eu pun 200 ml lapte şi 400 ml apă - nu trebuie să fie reci)

1 1/2 măsuri mari ulei de măsline (în lipsă, merge şi floarea soarelui - măsura face parte din accesoriile maşinii de pâine) - cam 3 linguriţe ulei

puţină sare, puţin zahăr

4 măsuri lapte praf (cam 6 linguriţe)

2 măsuri mici de drojdie (cam 1 linguriţă)

 

   

 În cuva maşinii de pâine se fixează paletele de frământare, apoi se toarnă lichidul, se adaugă uleiul, sarea, zahărul, şi peste ele jumătate din cantitatea totală de făină (450 g, din toate cele 3 tipuri).  

 

 Se nivelează uşor, se adaugă laptele praf, apoi se pune restul de făină.

 

Se nivelează bine şi se adaugă drojdia.

 

Se pune cuva în interiorul maşinii (cu atenţie, să intre perfect în locul ei), se pune maşina în priză şi se setează programul. Evident, acesta trebuie cunoscut dinainte, deoarece fiecare tip de pâine are diferite ingrediente, cantităţi şi timp de coacere.  

 

 

În cazul pâinii integrale prezentate aici, PAIN COMPLET, cărticica de reţete Moulinex indică programul 3. Timpul de coacere este de aproape 4 ore, plus 10 minute rumenire extra (programul 14). 

 

Când e gata se scoate imediat din maşină (dacă rămâne pe loc 'transpiră'), se răstoarnă din cuvă pe un suport de lemn, unde se scot cu grijă cele două palete de frământare (care rămân prinse în pâine). Se lasă să se răcească, nu e tocmai indicat să o mâncaţi fierbinte. 

 

Gustul este mai frust decât al pâinii din oraş, dar avantajul e al sănătăţii: este o pâine fără nici un aditiv, fără afânători, fără amelioratori, fără nici un adaos, cu puţină sare şi puţin zahăr. Perfectă pentru un weekend ploios în care nu aveţi chef să vă deplasaţi la Kaufland pentru pâinişoarele lor cu cereale, super gustoase dar, din păcate, nu lipsite de aditivi. 

 

Verde

În ultimii 20 de ani au fost tăiaţi aproape 2.000.000 de copaci numai în Bucureşti. S-au betonat sute de mii de metri pătraţi de spaţiu verde. Statisticile oficiale europene arată că Bucureştiul este cel mai poluat oraş din Europa. Mai nou se construiesc blocuri între blocuri, pe spaţii în care până atunci existau arbori şi flori. Se 'retrocedează' mii de hectare de parcuri, de pe care dispare verdeaţa şi apoi apar betoanele.

Bucureştenii trăiesc, în medie, cu 4-5 ani mai puţin decât românii din alte părţi ale ţării. Mamele îşi plimbă copiii mici în cărucioare la nivelul noxelor emise de autovehicule. Medicii avertizează asupra creşterii explozive a bolilor aparatului respirator, a reacţiilor alergice, a nivelului de stress şi a scăderii puternice a imunităţii organismului, începând de la cei mai mici copii şi până la adulţi şi vârstnici. Vara, bucureştenii se prăbuşesc pe stradă, în lipsa umbrei protectoare a coroanei copacilor, şi se sufocă în aerul suprapoluat. Coroana unui arbore matur absoarbe câteva zeci de kg de praf anual - după 20 ani si 2.000.000 copaci tăiaţi, Bucureştiul este cea mai prăfuită capitală europeană, cu sute de kg de praf pe metrul pătrat/an. Spaţiul verde, singura protecţie împotriva poluării chimice şi fonice, dispare sub ochii noştri, în fiecare zi. În câţiva ani vom trăi într-un oraş de beton şi sticlă, un oraş în care nu vom mai putea respira, un oras în care sănătatea noastră se va degrada accelerat, un oraş gri, trist, urâţit prin dispariţia clădirilor de patrimoniu, distruse pentru a fi înlocuite cu turnuri de metal şi sticlă, un oras în care dreptul nostru la un mediu sănătos, la un confort citadin elementar, va fi în continuare încălcat de interesele financiare ale celor plătiţi din banii noştri să administreze bine oraşul şi să ne ofere condiţii de viaţă mai bune, nu mai proaste cu fiecare an!

În toate oraşele României, şi mai ales în Bucureşti ar trebui să fie ridicat câte un Monument al Copacului Dispărut. Un trunchi ciuntit, pe care să fie scrijelite numele celor care ne-au tăiat copacii. Locul Întâi pe lista ruşinii ar fi ocupat, probabil fără concurenţă, de Primăria Capitalei, pentru masacrul pe care l-a aprobat şi realizat timp de 20 de ani. În ce priveşte ipocrizia numită "plantarea în compensaţie", oricine poate înţelege că atunci când tai un arbore cu coroană nu poţi repara dezastrul plantând un pui de pom în loc, şi acela cine ştie unde, în afara Bucureştiului...

Singura soluţie pentru reducerea poluării în Bucureşti este SPAŢIUL VERDE. Şi mai ales ARBORELE. Frunzele copacilor absorb praful şi impurităţile din aer. În situaţia gravă în care se află Bucureştiul, tăierea copacilor ar trebui interzisă prin lege, iar încălcarea acesteia pedepsită sever. Apoi ar trebui demarată o acţiune fără precedent de plantare a sute de mii de copaci. şi nu la marginea Bucureştiului!

Ar trebui, de asemenea, realizată tunderea copacilor numai sub controlul specialiştilor! La noi, în România, se cheamă de fapt "mutilarea copacilor". Sunt trimise prin oraş persoane fără nici o calificare, fără cunoştinţe elementare, care pur şi simplu distrug arborele, operaţiune pompos intitulată "toaletare" şi plătită de contribuabil! Un maxim de tundere este de 30 la sută din coroană şi numai dacă reprezintă un pericol. La noi, însă, operaţiunea se execută cu drujba!

 Vara, coroana fiecărui copac eliberează în aer 55 de litri de apă. Arborii absorb apa din sol şi o trimit în aer sub formă de micropicături. Copacii absorb praful şi alte impurităţi, reducând astfel poluarea. Arborii menţin temperatura scăzută vara şi umidifică aerul. Într-un Bucureşti în care, vara, temperatura la nivelul asfaltului ajunge la 50 de grade, copacii sunt singura şansă de a putea rezista la deplasările pe jos prin oraş. Dar numai de pe aliniamentele stradale au dispărut, în ultimii ani, 70 la sută din copaci! O astfel de politică de "administrare" a unui oraş poate fi pe drept cuvânt numită criminală. Împotriva sănătăţii şi vieţii oamenilor. 

Mai e ceva de făcut?

Încă ar mai fi. Cu o singură condiţie: să ieşim din pasivitatea românească "legendară", din starea minerală în care ne complacem, pe motiv că "asta e, ce să facem", şi... să facem. Orice. Până nu e prea târziu. 

Natural

Natural? What's that? Ce mai e natural în viaţa noastră? Mai ales noi, cei care trăim în marile oraşe, ce mai avem la îndemână "natural"? Parcuri nu prea, aer curat nici atât, copacii se taie în duşmănie, spaţiile verzi sunt betonate cu o frenezie demnă de o cauză mai bună, despre alimente ce să mai vorbim - facem slalom printre E-urile de pe etichete şi se pare că va fi şi mai rău. Binele, ca şi naturalul, vor rămâne noţiuni teoretice.  

Dar pentru că încă mai avem câte ceva în puterea noastră, merită să devenim un pic mai atenţi. Mai conştienţi. Mai "cetăţeni". De ce să ne cheltuim banii (din ce în ce mai puţini, că doar trăim din ce în ce mai bine!) pe produsele nesănătoase ale industriei alimentare? Din comoditatea de a mânca direct din raft? Din neputinţa de a ne desprinde de mirajul stupid al reclamelor?  

Şi dacă a trăi (mai) sănătos înseamnă a trăi mai simplu? Şi dacă ne e mai la îndemână decât credem? Şi dacă am descoperi că bucuria de a găti o masă în familie, împreună cu întreaga familie, e un sentiment pe care nici o pungă colorată din rafturile hypermarketurilor nu-l va putea oferi, niciodată?  

Citim cu aviditate toate sfaturile pentru un stil de viaţă sănătos, şi continuăm să trăim pe fugă. Dar ce-ar fi să includem următoarea reţetă de healthy living în Hotărârile de Anul Nou, şi s-o urmăm?  

ÎNCHIDEŢI TELEVIZORUL 

Bombardamentul informaţional plus zgomotul continuu de fond vă supraîncarcă organismul. Orientarea unei largi părţi a media româneşti înspre tensiune, scandal, eveniment relatat apocaliptic şi violenţă induce exact aceste stări în câmpul energetic şi informaţional al organismului. Faceţi un mic exerciţiu: închideţi televizorul timp de o oră şi veţi fi uluiţi de liniştea pe care o veţi percepe în jurul vostru, şi deci şi în voi. O dată pe săptămână, când cumpăraţi programul TV, încercuiţi eventualele emisiuni interesante şi deschideţi televizorul doar pentru ele. Dedicaţi posturilor româneşti o mică parte din acest timp, cât să aflaţi ştirile zilei (din păcate, trebuie să rămânem conectaţi la informaţie, dar e obligatoriu să o filtrăm prin gândirea proprie), iar în rest urmăriţi documentare şi filme bune, vă veţi simţi mult mai bine!  

IEŞIŢI DIN CASĂ  

Săptămâna e dedicată serviciului, şcolii, dar weekendul e al nostru. Căutaţi să ieşiţi cât de des puteţi, şi alegeţi spaţii în care să nu simţiţi atât de puternic presiunea "marelui oraş". Încă există. 
MERGEŢI PE JOS  

Nu toţi o putem face. Cine stă în Drumul Taberei şi lucrează în Berceni nu prea are şanse să ajungă la servici pe jos ori pe bicicletă. A propos de bicicletă, nici nu ştii dacă e mai sănătos să mergi prin Bucureşti cu autobuzul sau cu bicicleta - gândiţi-vă doar câte gaze de eşapament înghiţiţi navigând cu bicicleta prin traficul bucureştean, ca să nu mai vorbim de expunerea la accidente (pistele de biciclete sunt doar o modalitate prin care primarii au mai "ras" nişte bani din banii noştri, ele fiind aproape nefuncţionale). Şi totuşi, de câte ori aveţi ocazia, mergeţi pe jos, oricât de puţin, urcaţi scările în loc să luaţi liftul. Inima dv e prima care vă va mulţumi!  

LĂSAŢI CHIMICALELE ÎN RAFT 

Mda... O fi aşa de greu de făcut precum e de uşor de spus? Cu siguranţă nu. Totul e să vreţi! Pungile colorate cu chips-uri, sucurile carbogazoase, mezelurile apetisante, sosurile şi maionezele gata preparate. Etc. Chimicale. Otrăvuri. În casa familiei mele, salamurile apar pe masă o dată pe lună, iar cârnaţii o dată pe an. De Crăciun. Şi asta pentru că ne străduim să fim moderaţi, nu habotnici. (Cui nu-i place, duminica dimineaţa, să mănânce nişte ochiuri cu costiţă afumată?...) Acelaşi comportament l-am adoptat şi faţă de băuturile carbogazoase. Indiferent de tip şi nume. Ca şi chips-urile, sunt pur şi simplu chimicale. Otrăvuri. Nimic natural în ele, nimic sănătos. Băuturile carbogazoase pot fi înlocuite fără probleme cu sucuri naturale (proaspăt stoarse sau chiar din magazin), ceaiuri, apă. Un pahar de vin negru la fiecare masă, sau unul de bere din când în când. Orice e mai sănătos decât chimicalele colorate care se vând cu box-urile în magazine.  

GĂSIŢI NIŞTE ŢĂRANI 

V-aţi gândit că plimbarea de weekend ar putea însemna o vizită la nişte ţărani din apropierea Bucureştiului, de unde să vă aprovizionaţi cu produse naturale pentru săptămâna ce vine? Şi dacă vă asociaţi cu un prieten sau doi, cheltuielile cu benzina vor fi mult mai mici. Şi dacă mai daţi de ştire şi altor prieteni, s-ar putea să înţeleagă şi ţăranii că ar avea astfel vânzare garantată a unor produse naturale pe care noi, orăşenii, le-am cumpăra constant de la ei.  

CUMPĂRAŢI PRODUSE (CÂT MAI) NATURALE  

Ok, nu putem cumpăra tot ce avem nevoie de la producătorii tradiţionali. Dar putem căuta în supermarketuri produse cu cât mai puţini aditivi. Putem printa lista aditivilor permişi şi a celor interzişi, putem s-o avem mereu cu noi când facem cumpărături. Putem să ne informăm. Asta ar fi chiar o obligaţie, în lumea în care trăim!  

REGĂSIŢI BUCURIA DE A GĂTI ÎN FAMILIE  

Tot ce facem cu drag primeşte şi dăruieşte energie pozitivă! Cu atât mai mult o masă gătită în casă, pentru familie ori prieteni. Dacă îşi organizează bine timpul, chiar şi cei mai ocupaţi oameni pot găti acasă. Pot şi ar trebui să o facă. Puteţi pune în balanţă bucuria de a face cu propriile mâini mâncarea pentru familia ta cu comoditatea de a cumpăra mâncarea gătită din galantarele unui supermarket?  

ÎNCHIDEŢI TELEVIZORUL - PARTEA A DOUA  

Când aţi jucat ultima dată Monopoly în familie? Dar un şah, un remy, un tabinet? Închideţi televizorul, preparaţi un ceai verde (ori aromat - busuioc, fructe de pădure, mentă, ce vreţi), serviţi-l împreună cu felii de pâine cu fructe sau prăjiturele (evident, homemade) şi petreceţi o oră împreună jucând un joc. Oricare. Măcar o dată pe săptămână. Vă veţi simţi minunat!  

IMPLICAŢI-VĂ CIVIC 

Vă afectează acţiuni ale autorităţilor care ar trebui să vă facă viaţa mai bună, şi de fapt "muncesc" exclusiv pentru propriile interese? Credeţi că se va schimba vreodată ceva în bine dacă schimbarea nu începe cu noi înşine? Credeţi că va veni cineva să lupte pentru cei care sunt dezinteresaţi de orice se întâmplă? Răspunsul e NU. În România, societatea civilă încă nu există. Puţinele asociaţii care există şi acţionează au nevoie de sprijinul nostru, al celor care nu trăim cum am dori. Nu trebuie să renunţaţi la servici pentru a activa civic. E suficient să găsiţi o cauză care e şi a dumneavoastră, şi să-i dedicaţi timpul şi energia pe care doriţi şi le puteţi aloca. Fie şi zece minute pe zi, multiplicat cu mii de oameni, ar putea face o diferenţă!  

ÎNCHIDEŢI TELEVIZORUL - PARTEA A TREIA  

Când aţi făcut ultima dată o plimbare la 11 noaptea? Cu siguranţă la acea oră cei mai mulţi dintre noi sunt în faţa televizorului, crezând că ne relaxăm după o zi de muncă. neştiind că de fapt ne încărcăm energetic negativ şi ne suprasolicităm informaţional. Aşa că, încercaţi într-o seară să închideţi televizorul şi să ieşiţi din casă seara târziu, împreună cu ai voştri. Chiar dacă plouă, şi cu atât mai mult dacă ninge! Faceţi o plimbare pe strada pe care locuiţi. Chiar dacă acest oraş nu doarme niciodată, totuşi e ora la care sunt mai puţine maşini pe stradă. După jumătate de oră vă veţi întoarce acasă mai odihniţi, şi veţi beneficia de un somn bun.  

CĂUTAŢI ÎNĂUNTRUL VOSTRU  

Nimic din toate acestea nu poate aduce o schimbare reală în viaţa noastră dacă nu ne amintim că existăm întâi de toate ca fiinţe spirituale! Indiferent de apartenenţa la o religie ori alta, la o şcoală de gândire ori alta, la o comunitate ori alta, ne este comună neliniştea existenţială, dorinţa de a afla cine suntem, de unde venim, încotro mergem... Probabil că nici o fiinţă nu a aflat încă răspunsurile, dar fiecare om e tulburat de întrebări... Şi ce-am putea face?...  

ÎNCHIDEŢI TELEVIZORUL - PARTEA A PATRA  

Ce-am putea face?... Să ne reîmprietenim cu fiinţa noastră profundă, alungând superficialul din viaţa noastră... pe cât posibil... Să ne întoarcem la noi. La fiinţele dragi. La o carte, la muzică, la călătorie. Hrană curată pentru suflet, pentru inimă, pentru minte. (Dacă nu ne permitem să pornim în jurul lumii, avem alternativa virtuală:-)) La ceva frumos de făcut în viaţa noastră. La un bine pe care-l putem face unei fiinţe care are nevoie de ajutor. La ceea ce ne stă, cu adevărat, în putere să schimbăm!